Senatorul Alexandru Cordoș consideră că obiectivul Guvernului României, în anul 2015, este creşterea economică utilizând în acest sens toate pârghiile economice şi fiscale care să stimuleze sectorului privat şi să permită creşterea calităţii investiţiilor publice, în paralel cu refacerea plasei de siguranţă socială.
de Horia NasraSocial-democratul clujean consideră că membri Parlamentului României trebuie să susţină activ priorităţile guvernamentale pentru primul semestru al anului 2015, prezentate de premierul Victor Ponta, luni, în Camera Deputaților:
– În DOMENIUL ECONOMIC SI FISCAL prin implementarea unui nou Cod Fiscal si nou Cod de Procedura Fiscală să obţinem o legislatie mult mai clară şi predictibilă, implementarea de măsuri acticve în combaterea evaziunii fiscale, reducerea birocratiei şi crearea conditiilor pentru ca de la 1 ianuarie 2016 sa putem reduce TVA la un nivel care sa se apropie de momentul 2010.
– Prin indexarea anuală a pensiilor, dublarea alocatiilor pentru copiii din familiile dezavantajate, indexarea, pentru prima dată după 2008, a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi se va acţiona în sectorul MASURILOR SOCIALE, necesare a se aplica atât în 2015, cât şi în 2016 şi în 2017.
– Aplicarea MASURILOR DE CRESTERE A OCUPĂRII ÎN RÂNDUL TINERILOR: va duce la cresterea gradului de ocupare în rândul tinerilor, iar implementarea venitului minim de inserţie va fi un sprijin real pentru persoanele care ies din zona asistenţială.
– De asemenea finalizarea proiectului de implementare a cardului de sănătate şi realizarea din fondurile structurale a celor trei spitale regionale la Iaşi, Cluj şi Craiova, ca proiecte importante în domeniul infrastructurii medicale sunt priorităţi în domeniul SĂNĂTĂŢII.
– EDUCAŢIA are nevoie de susţinerea Parlamentului în finalizarea actului normativ care, printre altele, va relansa învăţământul profesional şi pentru imbunatateasca legislaţiei privind învăţământul superior.
– Pentru FONDURILE EUROPENE, finalizarea cadrului anterior şi intrarea în noul cadru financiar necesită un suport normativ actual şi aplicabil întocmit având ca bază experienţele pozitive şi negative din anii anteriori, cu atât mai mult cu cât anul 2015 este ultimul an din exercitiul 2007–2013 şi primul din noul cadru financiar.
– În lupta ANTICORUPŢIE trebuie implementat pachetul legislativ referitor la achizitiile publice si combaterea conflictului de interese.
– Un alt aspect extrem de important este dezvoltarea infrastructurii de transport prin susţinerea punerii în aplicare a MASTERPLANUL DE TRANSPORT, elaborat de Ministerul Transporturilor. Acesta este întocmit în baza criteriilor de finanţare, acceptate de Comisia Europeană, şi cuprinde, pe lângă alte investiţii, demararea lucrărilor pentru autostrada Iasi – Targu Mures, centura Timişoarei, autostrada Sibiu-Piteşti şi autostrada Sebeş-Turda.
– În ceea ce priveşte LEGEA REDEVENŢELOR, trebuie menţionat faptul că România are nevoie de o legislatie predictibilă şi stabilă care să aibă în vedere încurajarea investiţtiilor în domeniul resurselor naturale, o mai mare contribuţie la bugetul de stat şi obţinerea independenţei energetice a României.
– Un alt proiect legislativ, LEGEA MINELOR, va contribui, prin implementarea lui, la asigurarea unui cadru clar, transparent şi predictibil pentru un domeniul mineritului care asigura încă foarte multe locuri de muncăşi o contribuţie majoră la bugetul de stat.
– DEZVOLTAREA REGIONALĂ este un alt punct prioritar în stategia Guvernului şi de aceea este necesară contribuţia Parlamentului în analizarea şi susţinerea proiectelor legislative referitoare la implicarea Romaniei în dezvoltarea pe plan european.
– În domeniul AGRICULTURII este necesar să susţinem adoptarea noilor principii ale politicii agricole comune, implementarea programului national de dezvoltare rurală 2014–2020, continuarea proiectelor de crestere a subvenţiilor, de dezvoltare a irigatiilor şi de sprijinire a sectoarelor speciale precum agricultura bio şi celelalte domenii în care Romania poate performa.
Senatorul a mai anunțat și că susţine pe această cale apropierea Guvernului de Parlament prin activităţile de informare „Ora primului-ministru” şi „Ora ministrului” ca un pas în menţinerea unui dialog eficient între Legislativ şi Executiv.
